EUROPA ÎN FIECARE CASĂ!


EUROPA ÎN FIECARE CASĂ!
PLATFORMA ELECTORALĂ A PARTIDULUI DEMOCRAT LIBERAL
PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN 2014-2019

Partidul Democrat Liberal se prezintă în alegerile pentru Parlamentul European cu o platformă electorală care răspunde direct intereselor fundamentale ale cetăţenilor români, ca cetățeni europeni, şi ale României, ca stat membru al Uniunii Europene.
Platforma electorală a Partidului Democrat Liberal este centrată pe trei obiective strategice, fundamentate pe valorile și principiile europene, care vor contribui la dezvoltarea României și la ridicarea standardului de viață al oamenilor, prin stimularea investiţiilor, a competitivității şi crearea de noi locuri de muncă:
1. Consolidarea integrării europene a României prin promovarea şi apărarea intereselor cetăţenilor români şi ale României în Parlamentul European, în celelalte instituţii europene şi în statele membre ale UE;
2. Susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, al ţărilor din Balcani care încă nu sunt membre ale UE şi relansarea Parteneriatului Estic;
3. Adâncirea integrării europene și maximizarea beneficiilor acesteia.
Vă cerem încrederea dumneavoastră pentru a trimite în Parlamentul European candidaţii propuşi de către Partidul Democrat Liberal, pentru că sunt cei mai potriviți și cei mai pregătiți să vă susțină și să vă apere interesele la nivel european. Am demonstrat prin fapte că facem ceea ce promitem.
În cei 5 ani de mandat, cei 11 europarlamentari din delegația PDL în
Parlamentul European au, în total, 60 de rapoarte adoptate în calitate de raportori, aproape dublu față de eurodeputații PSD și PNL, 16 la un loc, care au lucrat și finalizat 36 de rapoarte. Astfel, prin activitatea desfășurată, PDL este pe primul loc dintre delegațiile partidelor politice din România. Cea mai importantă activitate din Parlamentul European este cea legislativă, concretizată în rapoarte (Regulamente și Directive), iar reprezentanții PDL au performat la acest nivel.
Partidul Democrat Liberal este membru al celei mai puternice familii politice europene: Partidul Popular European.
Astfel, reprezentanții Partidului Democrat Liberal în Parlamentul European vor avea cea mai mare forță de susținere a intereselor românilor și ale României, având sprijinul Grupului politic al Partidului Popular European, cel mai mare și mai puternic grup politic din PE.
Partidul Democrat Liberal și candidații săi pentru Parlamentul European vor face ca votul dumneavoastră să conteze în politica și legislația europeană care influențează în mod direct viața fiecărui român.
Partidul Democrat Liberal
- membru al celei mai puternice familii politice europene:
Partidul Popular European -
Partidul Popular European (PPE) este motorul dezvoltării integrării europene şi a acţionat consecvent pentru scoaterea economiei europene din criza financiară şi economică declanşată în anul 2008. CDU, condus de cancelarul Angela Merkel, este împreună cu noi în PPE.
În Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania – țări din zona euro, cel mai grav lovite de criză –, partidele politice care și-au asumat guvernarea sunt membre ale PPE. Prin reformele și măsurile adoptate, aceste partide au scos sau sunt pe cale să scoată țările respective din criză, după iresponsabilitatea gestionării finanțelor publice de către guvernările din perioada pre-crizei și excesele din sistemele financiare.
În România, la guvernare, Partidul Democrat Liberal (PDL) a adoptat aceeași atitudine responsabilă și a reușit redresarea economiei încă din anul 2011. Din păcate, efortul făcut de către populație pentru ieșirea din criză a fost mult accentuat din cauza dezechilibrelor majore economice și financiare lăsate de către guvernarea PNL, susținută de PSD, precum și a creșterii excesive a creditului, mai ales a celui în valută.
Partidul Popular European a contribuit decisiv la dezvoltarea istorică a Europei şi la făurirea a ceea ce astăzi sunt Uniunea Europeană şi politicile sale de dezvoltare. Suntem mândri că fondatorii integrării europene – Jean Monnet, Robert Schuman, Konrad Adenauer şi Alcide de Gasperi – au fost din familia noastră politică. Avem datoria de a contribui la progresul integrării europene, la consolidarea păcii şi la asigurarea prosperităţii pentru fiecare cetăţean european.
Spre deosebire de Partidul Socialist
European, care, în vechea tradiție a partidelor socialiste și comuniste, are un candidat unic pentru Președinția Comisiei Europene, PPE a desemnat, prin vot secret, pe cel mai bun și experimentat candidat, pe dl. Jean-Claude Juncker, fostul prim ministru al Luxemburgului și președinte al Eurogrupului, respectiv al statelor membre din zona euro.

I. Consolidarea integrării europene a României prin promovarea şi apărarea intereselor cetăţenilor români şi ale României
în Parlamentul European, în celelalte instituţii europene şi în statele membre ale Uniunii Europene

Evoluţiile actuale din România, aflată sub guvernarea PSD-PNL, și mai nou PSD-PC-UNPRUDMR, precum și cele din Uniunea Europeană şi la nivel global conturează un număr de 10 interese strategice ale ţării noastre pe care candidaţii propuşi de către PDL le vor promova şi susţine în PE:
1. Apărarea statului de drept, a independenței justiției și consolidarea luptei împotriva fraudei, corupției, evaziunii fiscale; apărarea valorilor europene, inclusiv a presei libere care să informeze corect publicul; 2. Intrarea României în spaţiul Schengen; 3. Prevenirea şi înlăturarea oricăror obstacole în circulaţia liberă a cetăţenilor români şi a forţei de muncă din România, în celelalte state membre ale UE;
4. Absorbţia deplină a fondurilor europene alocate României și folosirea oportunităţilor create de celelalte fonduri europene, nealocate pe statele membre, pentru întărirea competitivității, accelerarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă;
5. Susținerea intereselor României în cursul reanalizării, până la finele anului 2016, a cadrului financiar multianual 2014-2020; 6. Realizarea strategiei Dunării şi adoptarea unei strategii a Mării Negre;
7. Asigurarea unui echilibru între cerințele politicii europene cu privire la energie și la schimbările climatice și cele ale competitivității industriale;
8. Adoptarea unei politici europene eficiente de integrare economică şi socială a romilor;
9. Adoptarea monedei unice euro;
10. Pregătirea Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, în semestrul II 2019.
Aceste interese strategice ale cetăţenilor români şi ale României sunt ancorate în valorile şi principiile europene şi vor fi promovate şi suţinute de către candidaţii propuşi de PDL, într-un context european, cu sprijinul celui mai puternic grup politic din PE, grupul politic al PPE.

1. Apărarea statului de drept, a independenței justiției și consolidarea luptei împotriva fraudei, corupției, evaziunii fiscale; apărarea valorilor europene, inclusiv a presei libere care să informeze corect publicul

PDL şi europarlamentarii săi au acţionat cu consecvenţă pentru întărirea statului de drept în România, apărând țara de atacurile nedemocratice ale PSD-PNL.
În decembrie 2013, guvernarea USL, adică tovărășia PSD-PNL, a atentat pentru a doua oară la statul de drept din România, după încercarea nereuşită de lovitură de stat din vara lui 2012. În decembrie 2013, în așa numita ”marțea neagră”, parlamentarii USL și-au votat ”super-imunitatea”, urmărind să se sustragă de sub un sfert din pedepsele din codul penal. Guvernarea PSD-PNL a demonstrat, prin fapte repetate, că nu are niciun respect pentru valorile europene şi pentru statul de drept. Un singur lucru a contat pentru această guvernare: protejarea intereselor penalilor din PSD şi PNL, ale baronilor și ale clienților acestora şi ignorarea intereselor fundamentale ale cetăţenilor români şi ale României.
Raportul Comisiei Europene din cadrul
Mecanismului de Cooperare și Verificare, publicat în ianuarie 2014, a consemnat atacurile PSD-PNL asupra celor mai importante instituţii implicate în buna funcţionare a statului de drept și asupra justiției și lipsa voinței politice a PSD-PNL de a combate corupția și de a respecta independența justiției.
În februarie 2014, Comisia Europeană a publicat primul raport anti-corupție al UE. Iar concluzia acestui raport pentru România este limpede: ”Corupția, atât cea la scară mică, cât și cea politică, rămâne o problemă sistemică în România”.
Partidul Democrat Liberal, prin reprezentanții săi, a folosit toate mijloacele oferite de Parlamentul European pentru a apăra statul de drept şi pentru a stăvili corupţia și evaziunea fiscală în România. Vom acționa la fel de ferm și în următorul mandat. Noi vrem ca în România să funcționeze ”domnia legii”, pentru că ”acolo unde legea se oprește începe tirania”. Legea trebuie să fie egală și pentru cetățenii de rând și pentru politicieni. Vrem să oprim procesul prin care România, prin acțiunile banditești ale guvernării PSD-PNL, să fie evaluată de către Uniunea Europeană ca un stat membru care nu mai îndeplineşte criteriul politic de a fi în UE, respectiv un stat care nu poate asigura buna funcţionare a statului de drept și stabilitatea instituțiilor sale.


4. Absorbţia deplină a fondurilor europene alocate României și folosirea oportunităților create de celelalte fonduri europene, nealocate pe statele membre, pentru întărirea competitivității, accelerarea creșterii economice
și crearea de locuri de muncă

La 31 decembrie 2013, s-a încheiat exerciţiul financiar european 2007-2013, în cadrul căruia România a avut alocate 34,6 miliarde de euro, din care 19,2 miliarde de euro pentru coeziune şi 14,7 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Contrar promisiunilor guvernării PSD-
PNL, de a realiza un grad de absorbţie de 50% la fondurile pentru coeziune, la sfârșitul anului 2013 România a absorbit numai 5,1 miliarde de euro din 19,2 miliarde de euro alocate, deci numai 26,6%. Prin urmare, în perioada 2014-2015, în care se mai pot folosi fonduri în contul celor alocate în exerciţiul financiar 2007-2013, ţara noastră trebuie să absoarbă 14,1 miliarde de euro. Din nefericire, guvernarea PSD-PC-UNPR-UDMR nu se dovedește capabilă să absoarbă acești bani pentru România.
Totodată, anul 2014 marchează primul an din noul exerciţiu financiar 2014-2020, în care, pentru România, sunt prevăzute 39,9 miliarde de euro (în prețuri 2011), din care 21,8 miliarde de euro pentru coeziune, 17,5 miliarde de euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală, precum și 99 milioane de euro, în cadrul inițiativei europeane ”locuri de muncă pentru tineri”, sumă alocată în primii doi ani (2014-2015). Din păcate, pregătirea utilizării acestor fonduri europene este în suferință din cauza incompetenţei fostei guvernări PSDPNL și a actualei guvernări PSD-PC-UNPRUDMR în pregătirea documentelor necesare pentru negocierea acordului de parteneriat cu Comisia Europeană și a programelor operaționale. Strategia guvernului pentru utilizarea fondurilor europene a fost respinsă ca proastă de către Comisia Europeană de 3 ori până în prezent, ultima oară în ianuarie 2014. Mai mult, Comisia Europeană a transmis mai multe semnale de alarmă cu privire la lipsa strategiilor necesare pentru definitivarea programelor operaţionale de folosire a fondurilor europene, cel mai recent semnal fiind cel referitor la Master Planul pentru transporturi.
Cerem guvernului să accelereze definitivarea tuturor strategiilor – cu privire la energie, transporturi, agricultură, educație, sănătate ş.a. – cerinţe care au fost comunicate guvernului încă din noiembrie 2012. Cei care guvernează România astăzi trebuie să ia în serios avertismentul transmis de către Comisia Europeană: de data aceasta, proiectele urmează strategia şi nu invers.
PDL şi candidaţii săi pentru PE sunt deschişi cooperării cu actuala guvernare prin oferirea de expertiză și susținere a măsurilor pentru realizarea absorbției fondurilor europene din exerciţiul financiar 2007-2013, precum şi a noilor fonduri europene din exerciţiul financiar 2014-2020.
A sosit, însă, și timpul ca să ne intereseze nu numai gradul de absorbție a fondurilor europene, ci și eficiența folosirii acestor fonduri, căci semnalele sunt negative:
• construim cei mai puțini kilometri de autostrăzi din Europa, dar cu cele mai mari costuri pe kilometru;
• risipim bani europeni pe așa zise acțiuni de pregătire a resurselor umane, fără nicio relevanță pentru piața muncii din România.
România trebuie să folosească la maximum oportunităţile create de fondurile europene care nu sunt alocate pe statele membre.
Aceste fonduri pot fi accesate direct prin prezentarea de proiecte la Comisia Europeană. Principalele fonduri se referă la:
• Programul european Orizont 2020 (79,4 miliarde de euro) pentru proiecte în domeniul cercetării ştiinţifice şi al aplicării rezultatelor. România este unul dintre statele membre cu cea mai slabă performanță în folosirea fondurilor europene pentru cercetare științifică și inovare; • Programul ERASMUS plus (14,8 miliarde de euro), cu noile sale deschideri pentru susținerea IMM-urilor, a învățării pe tot parcursul vieții, a sprijinului acordat celor care vor să urmeze studii de masterat;
• Facilitatea cu privire la conectivitatea Europei.
De asemenea, România poate apela mai frecvent la finanțări din Fondul european pentru ajustare la globalizare, în cazurile în care companiile disponibilizează forță de muncă în urma restructurării sau lichidării. În perioada 2007-2013, România a folosit finanțarea din acest fond numai o singură dată, pentru reinserția forței de muncă disponibilizată prin încetarea activității firmei Nokia. Statele dezvoltate din UE au apelat mult mai frecvent la finanțări din acest fond.
PDL şi candidaţii săi pentru PE vor acţiona pentru a face cunoscute procedurile de accesare a acestor fonduri în mediul privat şi la nivelul organizaţiilor neguvernamentale, în instituţiile de învăţământ superior, în rândul cetățenilor, astfel încât, în exerciţiul financiar 2014-2020, să folosim din plin oportunităţile create de aceste fonduri.
5. Susținerea intereselor României în cursul reanalizării, până la finele anului 2016, a cadrului financiar multianual 2014-2020
PE a obținut angajamentul Consiliului pentru reanalizarea și renegocierea cadrului financiar multianual 2014-2020, proces care va avea loc până la finele anului 2016. În acest proces, PE nou ales va avea posibilitatea să revadă opțiunile și prioritățile, modificările care trebuie aduse Strategiei Europa 2020, în funcție de evoluția economică și socială din statele membre ale UE și pe plan global, precum și de rezultatele obținute în primii ani ai cadrului financiar 2014-2020.
PDL și candidații săi pentru PE vor susține interesele României și, în principal:
• Concentrarea politicii europene de coeziune pe dezvoltarea regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economic. Creșterea fondurilor europene structurale și de investiții alocate României. Această creștere a fost limitată prin restricția pusă ca, la nici un stat membru, fondurile respective să nu crească cu mai mult de 10 la sută, ceea ce a dezavantajat, în special, România;
6. Aplicarea eficientă a strategiei europene a Dunării şi adoptarea unei strategii europene a Mării Negre
a) Strategia europeană a Dunării
Începând cu anul 2011, Uniunea Regiunea Dunării, definită de bazinul Europeană dispune de o strategie pentru regiunea său fluvial, cuprinde peste 100 de milioane de Dunării, având ca obiectiv principal valorificarea, persoane și ocupă a cincea parte din suprafața într-un cadru integrat și durabil, a potențialului Uniunii Europene. de dezvoltare și creare de locuri de muncă pe care această regiune îl are.
• Recalibrarea politicii agricole comune care să permită echilibrarea mai rapidă a mijloacelor financiare acordate țărilor unde aceste sume sunt încă mai mici decât cele aferente țărilor dezvoltate; • Susținerea propunerilor României de ajustare a alocării fondurilor europene pe diferitele programe operaționale, în funcție de realizările primilor ani din actualul cadru financiar multianual; • Mărirea fondurilor europene pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova; • Prevenirea modificărilor regulamentelor cu privire la folosirea fondurilor europene, dacă ar afecta interesele cetățenilor români și ale României.
Strategia este în curs de realizare, pe direcțiile considerate prioritare: conectarea regiunii Dunării; protecția mediului; asigurarea prosperității în regiune; consolidarea regiunii.
Strategia nu dispune însă de o linie de finanțare distinctă în bugetul UE. Practic, realizarea strategiei se bazează pe cooperare și fonduri europene și alte fonduri de care statele membre ale UE și alte state participante dispun.
În toate ţările europene dezvoltate, prezenţa unui râu mare, navigabil, reprezintă un catalizator pentru investiţii care contribuie la creşterea economică a zonelor riverane şi la crearea de locuri de muncă. Este suficient să privim la traseul european al Dunării în Germania, Austria, Slovacia şi Ungaria.
Graniţele efective pe Dunăre dintre
România şi Bulgaria, prin neapartenenţa celor două ţări la spaţiul Schengen, precum şi dintre România şi Serbia – ţară candidată la aderarea la UE – reprezintă un obstacol major în dezvoltarea economică şi socială a regiunii Dunării. În această zonă, în loc ca Dunărea să fie un magnet pentru investitori, în fapt, ea este încă o graniţă cu restricţiile şi controalele aferente. Iată încă un motiv pentru care atitudinea arogantă a guvernului PSD-PNL cu privire la intrarea României în spaţiul Schengen a fost și este nocivă pentru mediul de afaceri şi economia României.
De altfel, pe întregul traseu al Dunării există încă potenţial economic nevalorificat și, în special, în domeniul folosirii fluviului ca mijloc de transport și legătură între Marea Neagră și țările nordice, prin canalul Main-Dunăre care conectează Rinul și Dunărea.
PDL și candidații săi pentru PE vor susține revitalizarea și realizarea strategiei europene a regiunii Dunării, în condițiile noului cadru financiar multianual 2014-2020.
b) Adoptarea unei strategii europene a Mării Negre
Încercarea Comisiei Europene de a elabora şi aplica un cadru coerent de politici europene pentru regiunea Mării Negre – Sinergia Mării Negre – a rămas fără rezultate practice. În ianuarie 2011, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene elaborarea unei strategii europene a Mării Negre care să răspundă la problemele de interes comun ale UE şi ale ţărilor riverane: securitatea, energia şi dezvoltarea economică şi socială. Din păcate, nici până în prezent, nu există o astfel de strategie europeană.
PDL şi candidaţii săi pentru PE vor relua demersurile pentru ca UE să elaboreze şi să aplice o strategie europeană a Mării Negre, cu atât mai mult cu cât, în ultimii ani, a sporit importanţa geopolitică şi strategică a acestei regiuni.
7. Asigurarea unui echilibru între cerințele politicii europene cu privire la energie și la schimbările climatice și cele ale competitivității industriale
Energia este un element cheie al creșterii economice sustenabile și al calității vieții. Politica europeană cu privire la energie și schimbările climatice țintește realizarea unei economii europene care emite o cantitate mai mică de gaze cu efect de seră, considerate ca fiind sursa încălzirii globale. Mai mult, la nivel mondial, UE dorește să fie în avangarda economiilor care acționează în direcția reducerii emanațiilor de gaze cu efect de seră.
Dar această politică europeană impune costuri suplimentare industriilor europene pentru energie, dezvoltarea de noi produse și tehnologii care să permită folosirea de energii regenerabile și/sau reducerea consumului de energie cu un conținut ridicat de carbon. Aceste industrii devin necompetitive în raport cu industriile similare din țări cu preocupări mai mici pentru combaterea schimbărilor climatice.
Ca urmare a globalizării, dar și a costurilor sporite determinate de aplicarea politicii europene cu privire la energie și schimbări climatice, ponderea industriei în economia europeană s-a micșorat.
Criza financiară și economică declanșată în anul 2008 a arătat că țările cu o bază industrială puternică și-au revenit mai rapid decât cele cu o pondere mică a industriei în economie.
Spre deosebire de socialiști, care doresc politici impuse de sus în jos și ținte obligatorii în domeniul energiei, precum și definirea opțiunilor tehnologice la nivel european, PPE, PDL și candidații săi pentru PE vor susține politica europeană cu privire la energie și la schimbările climatice. Vom face propuneri concrete pentru:
• realizarea unui echilibru între cerințele acestei politici și cele ale competitivității industriale a Europei;
• menținerea unei mai mari flexibilități a statelor membre în alegerea tehnologiilor de producere a energiei, care să conducă la o economie eficientă din punctul de vedere al energiei consumate; • intensificarea activității UE pentru ca, la nivel global, celelalte țări să adopte măsuri similare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest sens, este nevoie ca Europa să vorbească cu o singură voce despre politicile cu privire la energie și la schimbările climatice.

9 . Adoptarea monedei unice euro

Potrivit Tratatului de aderare la UE, România are obligaţia să ia măsurile necesare pentru a îndeplini criterile de convergenţă, în vederea adoptării monedei unice, fără a se preciza un termen.
În ultima vreme, în dezbaterea publică au fost exprimate diferite opinii cu privire la momentul când România ar fi „pregătită” pentru intrarea în zona euro. Îngrijorătoare sunt unele opinii venite din sectorul financiar, în special din cel bancar, potrivit cărora ”nici în 10 ani România nu va fi pregătită pentru euro”.
PDL şi candidaţii săi pentru PE susţin că adoptarea euro este în interesul cetăţenilor români şi al României, iar îndeplinirea criteriilor pentru trecerea la euro ar trebui realizată în următorii 2-3 ani.
Reamintim că, și în perioada în care România urma să intre în UE, unii oameni de afaceri importanţi susţineau că ţara noastră nu era ”suficient de bine pregătită”. Erau în special oameni de afaceri care ştiau foarte bine că UE are reguli stricte cu privire ajutorul de stat, la transparenţa licitaţiilor publice, la conflictul de interese, ceea ce ar fi încurcat multe afaceri de tranziţie.
Astăzi, asistăm la acelaşi gen de argumente, de această dată venite în special din sectorul bancar, care este beneficiarul rentelor şi al speculaţiilor financiare, posibile pe seama diferenţelor de dobânzi şi a fluctuaţiilor cursului de schimb al leului. Odată cu adoptarea monedei euro, se va reduce sau va dispărea posibilitatea extragerii acestor rente şi a unor speculaţii financiare.
Atragem atenţia, că rămânerea României, pentru o lungă perioadă de timp, în afara zonei euro înseamnă riscul poziţionării noastre în afara deciziilor importante care se vor lua în zona euro, dar care vor influenţa şi statele membre care folosesc monede naţionale.
Cerem guvernului ca, împreună cu Banca Naţională, să elaboreze un calendar al adoptării euro, pe baza unei strategii şi a unui plan de acţiune concret, în care să fie incluse şi consultările şi dezbaterile necesare cu populaţia şi mediul de afaceri.

10. Pregătirea Președinției României a Consiliului Uniunii Europene
În semestrul II 2019, pentru prima dată, În acest scop, PDL și candidații săi pentru România va prelua Președinția Consiliului Uniunii PE vor participa activ la pregătirea Președinției Europene. Este o mare responsabilitate și ne dorim României a Consiliului Uniunii Europene. cu toții ca România să exercite cu succes aceast mandat.
II. Susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, al ţărilor din
Balcani care nu sunt încă membre ale Uniunii Europene și relansarea Parteneriatului Estic

Prin parafarea Acordului de asociere cu UE, guvernul Republicii Moldova a luat o decizie istorică, confirmând opţiunea europeană a majorităţii cetăţenilor Republicii Moldova.
Pentru a susține parcursul european al Republicii Moldova, eurodeputații PDL au contribuit în mod esențial la decizia de liberalizare a regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, care este beneficiul cel mai vizibil pentru cetățeanul obișnuit din Republica Moldova.
Eurodeputații PDL au contribuit la decizia Consiliului și a PE de eliminare a oricărei cote cantitative cu privire la exportul de vinuri din Republica Moldova în statele membre ale UE, începând cu 1 ianuarie 2014.
Având în vedere amenințarea permanentă la adresa securității Republicii Moldova, acționăm ca Republica Moldova să semneze în cel mai scurt timp Acordul de Asociere cu UE și să primească din partea Uniunii Europene o foaie de parcurs pentru a deveni o ţară candidată la aderarea la UE.

În îndeplinirea acestor obiective, vom acţiona prin Comisia PE de cooperare cu Parlamentul Republicii Moldova, prin Grupul politic al PPE din PE şi prin iniţiative la nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului.
Vom susţine şi vom participa la realizarea programelor europene adresate Republicii Moldova.
Vom promova şi vom acţiona pentru ca România şi Republica Moldova să adopte un program strategic, pe termen lung, centrat pe două obiective majore: aderarea Republicii Moldova la UE și intensificarea cooperării dintre cele două ţări pe plan politic, economic şi social.
PDL şi candidaţii săi pentru PE vor susţine eforturile ţărilor din Balcani, care nu sunt încă membre ale UE, să parcurgă toate etapele necesare pentru aderarea la Uniune. În acest sens, susținem accelerarea negocierilor de aderare la UE cu Muntenegru și salutăm începerea negocierilor de aderare cu Serbia, în ianuarie 2014. Considerăm că este inacceptabilă neînceperea negocierilor de aderare cu Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, care îndeplinește criteriul politic, încă din anul 2009, dar este blocată din cauza neajungerii la un acord cu privire la denumirea acestei țări. Regretăm că unele state membre nu sunt încă decise în ce privește viitorul Turciei în UE, iar negocierile de aderare cu această țară trenează de ani și ani de zile.
În cadrul politicii UE de bună vecinătate, vom susţine eforturile ţărilor vecine pentru dezvoltare şi relaţii de cooperare politică şi economică cu UE și relansarea Parteneriatului Estic care se referă la șase state: Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Ucraina, cel de al șaselea fiind Republica Moldova.
Considerăm că UE trebuie să se implice activ în soluționarea conflictelor înghețate din țările participante la Parteneriatul Estic, întrucât formulele diplomatice și mijloacele folosite până în prezent nu au dat rezultate. Apreciem că aceste țări pot fi încurajate în parcursul lor european, prin oferirea unei perspective de aderare la UE.
III. Adâncirea integrării europene și maximizarea beneficiilor acesteia
Actuala criză financiară şi economică a relevat vulnerabilitățile proiectului european, dar a reprezentat şi o oportunitate pentru dezvoltarea integrării europene. PPE este partidul european care, în mod consecvent, a susţinut că este nevoie de mai multă Europă pentru a face faţă crizei precum și provocărilor globale.
Integrarea europeană este un proces complex și multidimensional care se referă atât la adâncirea și extinderea integrării europene, cât și la dezvoltarea instituțională, la guvernanța europeană.
Contrar vocilor care prevedeau destrămarea UE sau a zonei euro, proiectul european a demonstrat că rămâne un proiect atractiv: prin intrarea Croației în UE, numărul statelor membre a ajuns la 28, iar prin acceptarea Letoniei în zona euro, numărul țărilor care folosesc moneda unică euro se ridică la 18.
În viziunea PDL, dezvoltarea integrării europene este în deplină concordanţă cu interesele fundamentale ale cetăţenilor români şi ale României, cu interesele celorlalte state membre şi constituie un mijloc important pentru accelerarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă.
În prezent, produsul intern brut al
României se află la 50 la sută din media UE.
Ceea ce ne dorim este ca în România să triumfe pe deplin valorile europene, iar, într-o perioadă rezonabilă de timp, să ajungem la nivelul mediu de dezvoltare din UE și cetățenii români să atingă un standard de viață similar celui din țările europene dezvoltate.
Pentru dezvoltarea integrării europene, PDL și candidații săi vor acționa pe baza următoarelor principii:
• adâncirea și extinderea integrării europene se vor realiza acolo unde realitățile Uniunii și provocările care stau în fața UE le impun;
Astfel, criza financiară și economică a determinat construirea unui nou sistem de guvernanță economică europeană, care ar fi părut de neimaginat înainte de criză. Mai mult ca oricând, a fost confirmată viziunea înscrisă în Declarația Schuman, din 9 mai 1950, care a constituit punctul de plecare al integrării europene: ”Europa (unită) nu va fi realizată dintr-o dată sau pe baza unui singur plan. Ea va fi construită prin realizări concrete care vor crea în primul rând o solidaritate de facto”.
• dezvoltarea integrării europene se va face în cadrul legal creat de tratatele UE, inclusiv prin modificarea acestora, atunci când este necesar; Apelarea la acorduri interguvernamentale pentru rezolvarea unor probleme europene va fi limitată la situații de excepție și, de regulă, aceste acorduri ar urma să fie integrate în tratatele UE, așa cum s-a procedat cu acordul Schengen și cum este prevăzut pentru Tratatul inter-guvernamental pentru stabilitate, convergență și creștere ( compactul fiscal ).
• în dezvoltarea integrării europene, se va asigura, întotdeauna, unitatea UE; Este o realitate că, în dezvoltarea integrării europene, au apărut și două situații specifice: când aceasta se realizează cu viteze diferite – unele state membre urmând a participa mai târziu la o politică europeană la care celelalte state membre sunt deja participante –, sau când dezvoltarea integrării europene se înfăptuiește prin niveluri diferite de guvernanță – unele state membre nu doresc să participe la realizarea unei anumite politici europene. În ambele situații, toate statele membre trebuie să aibă posibilitatea de a participa la adâncirea și extinderea integrării europene. În mod deosebit, ne vom opune încercărilor de fragmentare a PE prin constituirea de structuri instituţionale funcţionale doar pentru zona euro.
• în dezvoltarea integrării europene se va urmări întărirea rolului PE, a controlului democratic al acestuia asupra activității Comisiei Europene, precum și respectarea principiului subsidiarității.
Tratatul de la Lisabona a conferit PE atribuții de co-decizie în majoritatea legislației europene și aceste atribuții trebuie exercitate. După cum, prin același Tratat, parlamentele naționale pot să se opună proiectelor de legislație europeană atunci când acestea nu respectă principiul subsidiarității. De asemenea, PE trebuie să întărească controlul democratic asupra activităţii Comisiei Europene.
acel partid politic european care va obţine cele mai multe mandate de europarlamentari.
1. Instituirea unui mecanism de evaluare a tuturor statelor membre cu privire la modul în care acestea respectă valorile UE, statul de drept,
principiile democraţiei
Pentru întărirea caracterului democratic al UE, dorim ca cetăţenii europeni, care aleg deputaţii în PE, să aibă garanţia Tratatului UE că Preşedintele Comisiei Europene va fi candidatul susţinut de

PDL şi candidaţii săi pentru PE susţin pe deplin iniţiativa Comisiei Europene de introducere a unui mecanism de evaluare a modului în care fiecare stat membru al UE respectă valorile Uniunii, statul de drept şi principiile democraţiei.
În prezent, un astfel de mecanism există, sub o altă denumire şi cu obiective centrate pe justiţie şi lupta împotriva corupţiei, numai pentru România şi Bulgaria.
Atunci când un alt stat membru s-a abătut de la valorile europene, Comisia Europeană, Consiliul şi Parlamentul European au iniţiat proceduri ad-hoc pentru examinarea situaţiei create.
Acest mecanism de evaluare este cu atât mai necesar cu cât, în unele state membre, pe fondul actualei crize, a crescut importanţa unor partide cu tendinţe anti-europene, naţionaliste şi extremiste.

3 . Finalizarea pieţei unice, inclusiv a pieţei unice a energiei

Piața unică, cu cele patru libertăți fundamentale de mișcare a produselor, serviciilor, capitalului și forței de muncă, reprezintă un avantaj competitiv al UE, al cărui potențial pentru creștere economică și crearea de locuri de muncă este încă insuficient valorificat.
PDL constată că piaţa unică nu acoperă încă întreaga gamă de produse şi servicii esenţiale pentru mediul de afaceri şi standardul de viaţă al cetăţenilor europeni.
Suntem într-o piaţă fragmentată a energiei care ridică în mod nejustificat costurile pentru consumatori. În mod deosebit, pentru România, dar şi pentru alte state membre, lipsa unei pieţe unice a gazelor naturale înseamnă dependenţa de importul de gaze naturale dintr-o singură sursă, respectiv plata unuia dintre cele mai mari preţuri din UE la 1.000 de metri cubi de gaz importat. De aceea, vom susţine proiectele de investiţii care să asigure infrastructura necesară pieţei unice a energiei, precum şi multiplicarea surselor de asigurare a gazelor naturale din import. Vom acţiona pentru urgentarea armonizării standardelor de circulaţie şi siguranţă în transportul feroviar, la nivelul tuturor statelor membre, reducând astfel costurile de operare.
În condiţiile intensificării dezvoltării pe baza noilor produse şi tehnologii, vom acţiona pentru întărirea protecţiei proprietăţii intelectuale în UE, dar și pentru realizarea unei piețe unice în zona digitală.
Avem încă 28 de piețe naționale pentru produsele industriei de apărare, cu un impact direct negativ atât asupra costurilor ridicate, cât și a capabilităților tehnice de apărare ale statelor membre. Vom susține îndeplinirea deciziilor politice ale Consiliului European din decembrie 2013 , în acest domeniu.
De asemenea, vom acționa pentru reducerea continuă a barierelor din piața unică introduse de către asociațiile profesionale în circulația liberă a unor servicii ca, de exemplu, cele notariale, de avocatură, contabilitate etc.
4. Reînnoirea industrială a Europei
Una dintre lecțiile crizei a fost că țările PDL și candidații săi pentru PE vor susține cu o bază industrială puternică au făcut față mai realizarea acestei strategii europene, bazată ușor greutăților acestei perioade. pe mărirea investițiilor în cercetare, inovare, îmbunătățirea condițiilor pieței, a accesului la În ianuarie 2014, Comisia Europeană finanțare, în special pentru întreprinderile mici a propus o strategie pentru oprirea declinului și mijlocii, a pregătirii forței de muncă. Totodată, industriei în Europa și creșterea ponderii acesteia vom acționa pentru ca UE să răspundă, mai în produsul intern brut de la 15,6%, în prezent, la precis și mai repede, la propunerile companiilor 20% în anul 2020. Fără renașterea industriei, nu industriale, cu privire la echilibrul necesar între este posibilă scăderea substanțială a șomajului în politicele europene în domeniul energiei și Europa. Industria asigură 80% din exportul UE, schimbările climatice și cerințele de competitivitate iar 80% din cheltuielile sectorului privat pentru industrială, în contextul competiției globale. cercetare și inovare sunt destinate industriei.
5. Susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, factorul esențial în crearea de noi locuri de muncă
La nivelul UE, circa 20 de milioane de IMM, iar în România circa 500 de mii de IMM asigură majoritatea locurilor de muncă din economie și creează opt din zece locuri noi de muncă.
De competitivitatea și capacitatea de inovare și adaptare a IMM depinde reducerea substanțială a șomajului în Europa.
PDL și candidații săi pentru PE vor acționa pentru perfecționarea și aplicarea integrală a programelor speciale europene adresate IMM cu privire la:
• crearea unui mediu de afaceri favorabil IMM. Vom solicita respectarea cu strictețe ca, la orice proiect de reglementare europeană, studiul de impact să cuprindă obligatoriu testul IMM, adică de a nu crea o povară birocratică suplimentară pentru acestea;
• ușurarea accesului IMM-urilor la finanțare pentru dezvoltarea acestora, inclusiv a activității de inovare. Vom urmări și vom acționa pentru realizarea programului COSME – competitivitatea IMM; instrumentul pentru IMM-uri de finanțare a inovării, în cadrul programului Orizont 2020; ERASMUS pentru tinerii antreprenori; noua inițiativă pentru finanțarea IMM, prin corelarea folosirii capacității de creditare a Băncii Europene de Investiții cu fondurilor europene alocate statelor
membre;
• susținerea pregătirii forței de muncă, potrivit calificărilor cerute pe piața muncii, în mod special Alianța UE pentru stagii în companii.

8. Combaterea evaziunii fiscale, a fraudei fiscale și a planificării fiscale agresive
România și celelalte state membre se Spre deosebire de socialiști, care văd confruntă cu pierderi masive de resurse publice, o soluție magică în armonizarea cotelor de evaluate la nivelul UE la circa 1.000 de miliarde impozite la nivel european, PPE și PDL consideră de euro anual, deoarece unele firme și cetățeni că o competiție fiscală sănătoasă în UE este bună practică evaziunea fiscală, frauda fiscală și pentru dezvoltare.
utilizează planificarea fiscală agresivă pentru a nu
plăti impozitele și taxele datorate bugetelor publice Vom acționa cu toată consecvența pentru în țările în care își au rezidența fiscală. Aceste ca UE să înregistreze un progres evident în pierderi sunt favorizate și amplificate atât de determinarea țărilor-paradisuri fiscale să dezvăluie reglementări naționale și europene încă permisive, veniturile obținute de către indivizi și firme care cât și de existența unor țări-paradisuri fiscale care au deschise conturi în aceste țări, precum și în nu doresc să încheie acorduri de transparență cu reformele legislative și administrative pentru
UE. combaterea evaziunii fiscale, a fraudei fiscale și a planificării fiscale agresive. Vom susține publicarea unei liste negre a țărilor care refuză cooperarea în acest scop.
9 . Educația și tinerii

Succesul Strategiei Europa 2020 depinde, în mod hotărâtor, de performanța sistemelor de educație din statele membre, de susținerea activității de cercetare dezvoltare, de modul în care Europa va reuși să reducă șomajul în rândul tinerilor care se află la nivel ridicat în întreaga UE, în unele state membre, puternic lovite de criză, ajungând la peste 50 la sută. Acest nivel este economic nesustenabil, iar social inacceptabil.
Spre deosebire de socialiști, care au în vedere programe ce creează dependența tinerilor de ajutoare și asistență socială, PPE și PDL promovează programe pentru prevenirea abandonului școlar, pregătirea în meseriile și specializările cerute de piața muncii, prin redezvoltarea învățământului profesional, și măsuri active pentru ca tinerii șomeri să găsească un loc de muncă.
Credem în capacitatea tinerilor de a crea, de a dezvolta și de a prospera.
Salutăm Regulamentul UE ”Garanție pentru tineri” și Programul ”Inițiativa locuri de muncă pentru tineri”. Garanția pentru tineri urmărește ca statele membre să creeze cadrul necesar pentru ca tinerii, sub 25 de ani, să primească o ofertă bună de lucru sau de continuare a educației sau de stagiu într-o firmă, în maximum patru luni de la terminarea învățământului oficial sau de la intrarea în șomaj. ”Inițiativa locuri de muncă pentru tineri oferă” fonduri europene special destinate creării de locuri de muncă pentru tinerii din regiunile unde șomajul acestora este peste 25%.
În România, sunt trei regiuni eligibile pentru finanțări în cadrul acestei inițiative: Centru, Muntenia-Sud, Sud-Est. Din păcate, guvernarea precedentă PSD - PNL, ca și guvernarea actuală PSD-PC-UNPR-UDMR s-au mișcat și se mișcă cu multă întârziere și în valorificarea acestei oportunități de investiții și creare de locuri de muncă pentru tineri.
Întrucât o societatea puternică este alcătuită din familii puternice, vom acționa pentru politici europene care să protejeze familiile tinere.

10. Răspunsul la schimbările demografice
protejarea populației în vârstă prin crearea de locuri de muncă -
Îmbătrânirea populației în Europa și în Vom promova și încuraja crearea de locuri România este o realitate. PPE și PDL consideră că de muncă pentru oamenii în vârstă de peste 50 de această schimbare demografică trebuie privită ca ani. Vom răspunde, în acest fel, provocării generată o oportunitate și nu ca o greutate. Vom promova de schimbarea demografică, precum și respectării la nivel european și la nivel național politici care să demnității umane a acestor oameni și vom preveni susțină un stil de viață sănătos, astfel încât oamenii pierderea unei experiențe valoroase. să se bucure de o speranță de viață mai lungă, în o stare de sănătate bună.
11 . Securitate pentru cetățeni – Cooperarea europeană pentru apărare

Criminalitatea nu se oprește la granițe. Securitatea cetățenilor europeni este o prioritate pentru UE. Libertatea de mișcare a persoanelor în UE impune, în același timp, politici și măsuri pentru prevenirea actelor criminale, ca, de exemplu, atacuri teroriste, crima organizată, fraude și corupție, atacuri ale rețelelor informatice, traficul ilicit de droguri și arme.
În anul 2014 încetează Programul
Stockholm care a definit prioritățile UE în domeniul libertății, securității și justiției. Avem nevoie de o nouă abordare eficientă a UE în lupta împotriva crimei organizate. Numai o strategie aplicată la nivelul UE va asigura că cetățenii europeni pot trăi în deplină securitate.
Accesul la justiție este un drept esențial, iar justiția nu trebuie să cunoască granițe în UE. Cooperarea judiciară între curțile naționale și recunoașterea reciprocă sunt esențiale în a garanta drepturile cetățenilor din UE.
Vom promova și susține o politică europeană a imigrației și a azilului, cooperarea în managementul granițelor externe, precum și o mai bună cooperare a sistemelor de poliție și justiție din statele membre.
Consiliul European din decembrie 2013 a pus în evidență slăbirea capacității viitoare a UE de a-și proteja interesele și de a acționa ca o sursă de securitate. Nici un stat membru nu își mai poate permite să mențină întregul spectru al capabilităților militare.
Vom susține o cooperare mai intensă în cadrul politicii comune de apărare și securitate, în refacerea capabilităților de acțiune în misiuni civile și militare și în întărirea industriei de apărare, inclusiv prin progrese în realizarea treptată a unei piețe comune a produselor industriei de apărare.

12 . Uniunea Europeană - un rol de avangardă în lumea globală
PDL și candidații săi la PE vor susține Întotdeauna vom acționa pentru apărarea promovarea și protecția intereselor europene la și respectarea drepturilor omului și promovarea nivel global. Considerăm necesară dezvoltarea piețelor libere și a comerțului liber, oriunde în parteneriatului UE – SUA și vom sprijini realizarea lume. Acordului cu privire la investiții și comerț. Prin acest acord, se va crea cea mai mare arie de comerț liber și vor putea fi configurate noile reguli pentru comerțul global.
PDL – Europa în fiecare casă!

Partidul Democrat Liberal a deschis calea României spre Europa. Din 2007, data admiterii României în UE, PDL a fost singura garanție politică de integrare europeană pe care românii s-au putut bizui. PDL a eliminat rând pe rând obstacolele care opreau sau limitau drepturile europene ale cetățenilor români. Inițiativele PDL și ale europarlamentarilor PDL au însemnat rând pe rând:
− blocarea tentativelor de excludere a românilor de pe piața europeană a muncii
− un răspuns ferm dat campaniilor de defăimare purtate de politicieni și organe de presă împotriva cetățenilor români
− contractarea majorității fondurilor europene pe care guvernul le ține departe acum, în loc să le aducă în țară pentru a moderniza viața fiecărei localități.
Când toate câștigurile aduse de Europa au fost puse la îndoială de PSD și PNL, singurul partid care a apărat valorile europene în România a fost PDL. În 2012, PSD și PNL au încercat să îi rupă pe români de Europa. PDL a oprit atacul. În 2012, PDL i-a înfruntat cu orice risc pe cei ce voiau să facă din drepurile și libertățile europene o amintire. PDL a păstrat, astfel, în țară, pentru fiecare român, dreptul la muncă și circulație în Europa, dreptul tinerilor de a studia în universități europene, dreptul de a trăi în comune și orașe modernizate cu fonduri europene.
PDL e partidul 100% european al României. Însă PDL nu va considera că obligațiile sale față de instalarea deplină a standardului european în viața românilor s-au încheiat. Modelul european trebuie să devină o realitate pentru fiecare cetățean român și în fiecare casă. PDL nu va fi niciodată partidul european al hârtiilor. PDL nu poate fi decât partidul care aduce Europa în fiecare casă.
România europeană pentru care luptă PDL e România în care și regulile și calitatea vieții sunt aceleași cu regulile și calitatea vieții în Europa. Pentru PDL, Europa este o realitate concretă pe care românii trebuie să o simtă și acasă și în școli, și pe șosele, în spitale sau la pompa de benzină. Viața de fiecare zi a românilor trebuie să devină Europa aplicată în România.
PDL își gândește toate măsurile, economice, sociale sau politice, pe o direcție europeană. Europa va intra în fiecare casă numai atunci cînd guvernarea PDL va aduce în fiecare casă câștigurile unei economii eliberate de biruri și bunăstarea creată de o agricultură stimulată de programe europene.
PDL are experiența și pasiunea care aduc Europa în fiecare casă. Tot așa cum PSD și PNL au voința de a aduce impozitele în fiecare casă, facturile scumpite în fiecare casă, șomajul și minciuna în fiecare casă!
Europa va pătrunde în fiecare casă doar cu voturile românilor pentru PDL!

PDL – PARTIDUL EUROPEAN AL ROMÂNIEI
1. PDL a dovedit responsabilitate în actul guvernării – am stabilizat macroeconomic România și am creat, încă din 2011, premisele pentru o creștere economică sănătoasă, generatoare de noi locuri de muncă.
2. PDL a fost și este singurul patid apărător al statului de drept, al justiției independente și al valorilor europene. PDL vrea ca în România să domnească legea, bunăstarea și prosperitatea.
3. PDL a luptat și va lupta împotriva corupției, fraudei și evaziunii fiscale. Interesele cetățenilor sunt mai presus de interesele de grup și politice.
4. PDL a reușit în timpul guvernării sale să obțină acordul statelor membre ale Uniunii Europene pentru admiterea României în spațiul Schengen.
5. PDL a asigurat contractarea aproape în întregime a fondurilor europene alocate României în perioada 2007-2013.
6. PDL susține adoptarea monedei unice euro întrucât aceasta corespunde intereselor fundamentale ale României de consolidare a integrării europene.
7. PDL face parte din cea mai puternică familie politică europeană – Partidul Popular European (PPE). De aceea, PDL prin candidații săi la alegerile pentru Parlamentul European, cu sprijinul Grupului de deputați ai PPE, va avea cea mai mare forță politică de promovare și susținere a intereselor românilor și ale României în Parlamentul European și la nivelul instituțiilor europene.
8. PDL a avut cei mai eficienți europarlamentari români din Parlamentul European: 11 eurodeputați PDL au lucrat și finalizat 60 de rapoarte (legi), aproape dublu față de cei 16 eurodeputați ai PSD și ai PNL la un loc, care au lucrat și finalizat 36 de rapoarte.
9. Vă cerem încrederea pentru a trimite în Parlamentul European candidații propuși de către Partidul Democrat Liberal. Candidații PDL sunt cei mai potriviți să vă apere interesele la nivel european.
10. Am demonstrat prin fapte că facem ceea ce promitem.

Galerie foto

  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan

Arhiva

Calendar Parlamentar