O nouă şansă pentru dezvoltarea României


Au mai rămas mai puţin de 3 luni până la alegerile pentru Parlamentul României din 9 decembrie 2012.
     Partidele politice îşi vor prezenta programele politice şi măsurile de politică economică şi socială pe care, dacă câştigă alegerile, se presupune că le vor pune în aplicare, în următorii patru ani (2013-2016).
     De această dată, consider însă necesar ca programele partidelor politice şi dezbaterile pe baza lor să-şi fixeze ca orizont anul 2020, evident, cu o etapă intermediară 2013-2016, care coincide cu mandatul parlamentar.
     În susţinerea acestei necesităţi, mă bazez pe două argumente:
     - cerinţa definirii şi a coordonării programului de dezvoltare a Româ-niei cu perspectiva financiară multianuală (PFM) a Uniunii Europene (UE), care acoperă perioada 2014-2020;
     - şansa României ca la finele anului 2020 să intre în grupa ţărilor cu venit mare pe locuitor (PIB pe locuitor de peste 12.300 dolari SUA, la preţuri curente).
     *  1. Cerinţa definirii şi a coordonării programului de dezvoltare a României cu PFM a UE 2014-2020
     În această toamnă şi în prima jumătate a anului viitor, în cadrul UE, vor fi definitivate atât PFM pentru perioada 2014-2020, respectiv vor fi stabilite resursele financiare şi destinaţia acestor resurse, în func-ţie de priorităţile definite prin strategia de dezvoltare a UE "Europa 2020", precum şi prin noile politici europene, cât şi condiţiile pe care fiecare stat membru va trebui să le îndeplineas-că pentru a utiliza fondurile europene alocate.
     Cu acest prilej, România va cunoaşte cu exactitate mărimea fondurilor europene pe care le-ar putea absorbi în următoarea PFM , precum şi condiţiile pentru utilizarea acestor fonduri, ca rezultat al reglementărilor europene şi al negocierilor dintre Guvernul României şi Comisia Europea-nă pe fiecare componentă a fondurilor europene.
     Pentru a fi eficientă în susţinerea intereselor sale, România va trebui să se aşeze la masa negocierilor cu o viziune clară asupra programelor sale de dezvoltare în domeniul agriculturii, dezvoltării rurale, al mediului, al infrastructurii de transport, al competitivităţii şi resurselor umane, pentru perioada 2014-2020. Fără această viziune, România va fi în poziţia de a accepta numai propunerile Comisiei Europene.
     Iată de ce, dezbaterile electorale ar trebui să includă şi modul în care partidele politice îşi propun să răspundă la această cerinţă a definirii şi coordonării programului de dezvoltare a României cu PFM a UE 2014-2020.
     *  2. Şansa României ca la finele anului 2020 să intre în grupa ţărilor cu venit mare pe locuitor (PIB pe locuitor de peste 12.300 dolari SUA, la preţuri curente)
     În anul 2011, România a înregistrat un produs intern brut pe locuitor de 7.910 dolari SUA (în preţuri curente, datele Băncii Mondiale).
     Prin urmare, România continuă să se afle în grupa ţărilor cu venit mediu. Şi se află în această grupa de peste 22 de ani, în timp ce Polonia şi Ungaria sunt deja în grupă ţărilor cu venit mare (de peste 12.300 dolari SUA pe locuitor).
     Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană (UE), obiectivul nostru strategic pe termen lung a devenit atingerea unui standard de viaţă european. O dimensiune cantitativă a acestui obiectiv este nivelul PIB pe locuitor care ar trebui să ajungă la nivelul mediu al statelor membre din UE. Din păcate, acest obiectiv este încă prea îndepărtat pentru România.
     De aceea, ne putem fixa un obiectiv intermediar pentru orizontul anului 2020 şi anume ieşirea României din "capcana ţărilor cu venit mediu" (adică ţări care stagnează pentru mulţi ani în această grupă) şi intrarea în grupa ţărilor cu venit mare pe locuitor.
     În mod firesc ne punem întrebarea: poate România avea această şansă, ca, la finele anului 2020, să fie în grupa ţărilor cu venit mare?
     Răspunsul nostru este da: Româ-nia are această şansă, în măsura în care ar reuşi să mărească ritmul de creştere al economiei, la peste 3 la sută, cât este prognoza FMI pentru anii următori.
     Iar, de această dată, fructificarea acestei şanse va depinde în cea mai mare măsură de acţiunile clasei politice din România.
     Pe de o parte, clasa politică trebuie să evite greşelile care au condus la o slabă absorbţie a fondurilor europene, alocate României, în perioada 2007-2013. Ieşirea din criză a economiei din zona euro va mai dura câţiva ani, iar fondurile europene vor fi singura certitudine a României ca sursă de finanţare externă sigură şi gratuită, pentru perioada 2014-2020.
     Pe de altă parte, studii de specialitate ale Băncii Mondiale arată că o condiţie indispensabilă trecerii unei ţări din grupa ţărilor cu venit mediu în grupa ţărilor cu venit mare pe locuitor este calitatea instituţiilor statului care determină mediul de afaceri, predictibilitatea acţiunilor în jus-tiţie, alocarea eficientă a resurselor atât de către pieţe, cât şi de către autorităţile centrale şi locale prin mecanismele democratice de luare a deciziilor, precum şi eficienţa măsurilor împotriva corupţiei şi a evaziunii fiscale.
     Să sperăm că, în România, clasa politică va fructifica această şansă care ar marca un progres vizibil în standardul de viaţă al populaţiei. 

Editorial publicat în ziarul Bursa din data de 20 septembrie 2012

Galerie foto

  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan

Arhiva

Calendar Parlamentar