Baltim in mediocritate. Putem ajunge repede la taierea banilor europeni


De ce am intrat in UE? Pentru ca la un moment dat sa avem si noi standardul de viata al tarilor dezvoltate din UE.

Ca PIB raportat la locuitor, suntem la 50% din media europeana. Cum ajungem la media europeana? Asta e proiectul de tara: la cat timp putem ajunge la nivelul mediu al UE, nu numai din punct de vedere al PIB/ locuitor, ci si ca nivel de viata?, spune europarlamentarul PDL Theodor Stolojan.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Theodor Stolojan atrage atentia ca in toate clasamentele europene sunt in cel mai bun caz pe la mijloc, daca nu in jumatatea a doua. Iar pentru faptul ca din cand in cand "dam cu piatra in geam", cum am facut cu incercarea de modificare a Codului Penal, ne pedepsim singuri, nici macar nu e nevoie sa ne pedepseasca altii.

Theodor Stolojan a explicat de ce nu suntem in stare sa absorbim banii europeni, dar si consecintele economice si politice ale recentului scandal privind statul de drept.


Romania a trecut din nou printr-un scandal privind justitia si statul drept. Care vor fi efectele lui in plan extern?

A fost un atac la adresa statului de drept. Noi inca nu realizam cat de important este conceptul de stat de drept in UE. Este o valoare fundamentala, este principalul criteriu politic pentru a fi stat UE. Si nu numai institutiile sunt atente la respectarea statului de drept. Toata lumea e atenta, inclusiv oamenii de afaceri.

Investitorii straini au tot timpul aceasta ingrijorare fata de Romania, ca merg in justitie pentru doua cazuri similare si apar doua decizii complet diferite. Si justitia din Romania inca nu e predictibila, inca nu esti sigur ca daca ai dreptate vei castiga. Daca peste aceasta ingrijorare vii cu modificari ale Codului Penal care sa favorizeze anumite grupuri sau incerci sa tintesti prin amnistie si gratiere niste interese de partid, sigur ca generezi si mai mari semne de intrebare fata de statul de drept.

Spuneati ca statul de drept a fost un criteriu pentru aderare. Am revenit la perioada preaderare?

Cand am intrat in UE, si noi, si Bulgaria aveam probleme in domeniul justitiei si al luptei impotriva coruptiei. De aceea a fost instituit temporar Mecanismul de Cooperare si Verificare. In mod normal, el ar fi trebuit sa functioneze doar cativa ani. Din pacate, suntem in 2014 cu MCV in picioare, deci dupa 7 ani tot nu indeplinim in integralitate criteriile.

Nu conteaza ce credem noi despre noi, romanii. Noi credem ca suntem geniali. Important e ce cred cei care ne evalueaza, dupa propriile surse de informare, dupa propriile analize. Noi spunem ca e nedrept, ca am facut progrese. Am mai facut, dar tot mai apare cate o gogonata, gen modificarea Codului Penal, gen tentativa de lovitura de stat din 2012.

Presedintele spune ca pana in octombrie am putea intra in Schengen, pentru ca finalul crizei Codului Penal prin decizia CCR este o dovada ca institutiile rezista. Impartasiti optimismul lui Traian Basescu?

Daca viitorul raport MCV va avea elemente negative, ni se va spune, cum ni s-a mai spus, aveti nevoie de doua rapoarte consecutive pozitive. Din pacate Romania continua sa transmita mesaje divergente, ceea ce genereaza o atitudine precauta. Presedintele spune acum ca pana in octombrie intra. Ar fi bine, asta dorim si noi. Dar dl. Ponta si dl. Corlatean spun: noi suntem pregatiti, cand veti fi si voi sa ne spuneti. Adica putem astepta mult si bine.

Este un mesaj antieconomic, impotriva mediului de afaceri din Romania. Cetatenii romani stau ore in sir la coada sa intre in Ungaria de sarbatori. Mai grav, transportatorii care sunt supusi controlului la intrarea in Schengen, pierd timp suplimentar, au costuri suplimentare, usor de evaluat. De aceea acest mesaj ar trebui schimbat rapid si explicit.

Decizia se ia in Consiliu in unanimitate. Si cand incerci sa modifici Codul penal intr-o maniera bulversanta, cum sa voteze oamenii acestia? Ei raspund si in fata propriului electorat care vede aceste probleme. Noi nu cuplam MCV cu Schengen. Dar altii spun asa: da, aveti computere, aveti sisteme informatice de securizare a frontierelor, dar in spatele lor stau oamenii si cu oamenii aveti probleme.

Asa ca Ponta, Corlatean si Antonescu ar trebui sa revina asupra mesajului, sa isi ia niste angajamente clare, trebuie sa porneasca o ofensiva diplomatica in toate statele membre. E adevarat ca nu stiu cat mai pot fi luate in serios angajamentele Romaniei.

Avem o recenta Rezolutie adoptata de Comisia pentru libertati din PE care solicita instituirea unui mecanism de verificare a statului de drept in toate tarile UE, cu sanctiuni severe in cazul derapajelor. Ce sanse are sa devina realitate?

Au aparut probleme privind statul de drept si in alte tari UE si atunci, pentru prima data comisarul Reding a vorbit, in urma cu un an, despre constituirea unui mecanism de verificare pentru toate statele membre. Noi, romanii, si bulgarii speram ca daca se introduce un astfel de mecanism general vom scapa de MCV, care nu s-ar mai justifica. Eu am mari indoieli ca se va intampla asa ceva.

In primul rand, nu cred ca sistemul va fi creat asa de repede. Propunerea a fost facuta anul trecut in contextul problemei din Ungaria. Acum comisia de libertati civile din PE a adoptat o rezolutie. Dar mai e nevoie de multi pasi, in primul rand o propunere concreta a CE si de o codecizie Consiliu- PE sau, dupa caz, doar decizia Consiliului.

Deocamdata, daca PE adopta rezolutia comisiei, ea nu va insemna legislatie europeana, ci doar o pozitie politica a PE pe o anumita chestiune.

Daca derapajele de tipul celui recent depasit vor continua, statutul european al Romaniei poate fi in pericol?

Nu cred ca se va ajunge aici. Dar mecanismul de evaluare despre care se vorbeste, va stabili o procedura cu anumite etape, cu concluzii. Si atunci se va putea ajunge si la suspendarea dreptului de vot in Consiliu, o decizie nucleara care n-a mai fost folosita pana cum de UE. Dar nu vom ajunge acolo. Noi ne aflam, de fapt, intr-o baltire. Avem etape cand ne comportam bine si dintr-o data dam cu piatra in geam.

Si cate pietre in geam mai suporta UE?

Suporta, ca nu suporta pe pielea lor. Suporta pe pielea noastra. Noi suntem in baltirea noastra si putem ramane in ea mult si bine. In schimb, se poate ajunge mai repede la taierea banilor europeni. Sa vedem cum se incheie parteneriatele pentru folosirea banilor pentru perioada 2014-2020, 39,9 miliarde de euro.

Daca nu indeplinim conditionalitatile agreate prin parteneriat banii pot fi taiati. De exemplu, in cazul banilor pentru transporturi, ni se cere sa elaboram un master plan, o conceptie strategica. Daca nu apare acest master plan intr-o perioada rezonabila de timp, va fi oprita finantarea si vor fi pierduti banii. Dar la ce rata de absorbtie avem, nici nu e nevoie sa ne taie fondrile, ca ni le taiem singuri.

Strategia pentru folosirea banilor pentru perioada 2014-2020, la care v-ati referit, a fost restituita din nou Bucurestiului de la Bruxelles, cu critici severe.

E tot o baltire. UE ne cere trei lucruri simple pe care noi nu suntem in stare sa le indeplinim. Daca citesti cartea lui Radu Beligan, el povesteste ce le spunea Caragiale actorilor cand veneau sa se planga la el: "cu de toate nu se poate".

Asta ne spune si UE: cu de toate nu se poate. Si ne cere sa stabilim prioritati incadrate in resurse: stiti ca de la UE aveti atatia bani, ganditi-va cat puteti da din buget, cat va puteti imprumuta si spuneti ca vreti sa faceti obiectivele cutare, cutare si cutare. Nu ne dati liste de cumparaturi.

In al doilea rand, ni se cere ca fiecare prioritate stabilita sa fie integrata in viziunea tarii respective, in sectorul respectiv. De exemplu, nu poti sa faci podul Vidin Calafat si sa-l termini intr-un drum complet nemodernizat, Calafat- Craiova. Daca ati fixat prioritatea, incadrati-o in viziune! De aceea se cere master plan, ca sa stabilim viziunea. La fel cu strategia pentru sanatate, agricultura, dezvoltare rurala etc.

Al treilea principiu cerut este ca aceste prioritati nationale finantate cu fonduri europene sa contribuie la realizarea obiectivelor din strategia Europa 2020. Adica sa ne incardam in viziunea europeana.

Nu indeplinim niciuna dintre aceste cerinte. Dar, ca sa fim cinstiti, acestea sunt boli vechi ale clasei politice romanesti si ale economiei noastre.

Si mai e ceva. Sa zicem ca noi ne hotaram sa facem o autostrada care nu este in planul european de autostrazi, pentru asa suntem noi, geniali. O finantam din banii nostri si ne priveste, nu-i asa? Nu-i asa.

Daca bagi toti banii disponibili intr-o autostrada si nu mai ai bani pentru cofinantarea proiectelor din fonduri europene inseamna sa te blochezi, asa cum ne-am blocat din cauza Bechtelu-lui in care am bagat bani cu nemiluita si nu am mai avut si pentru a confinanta proiecte europene. UE vrea sa aiba certitudinea ca exista bani pentru cofinantare si de aceea cere viziunea de ansamblu.

Ati fost premier. Poate un premier sa dispara pur si simplu cateva zile si sa nu stie nimeni unde e, asa cum s-a intamplat recent in cazul d-lui Ponta? Care procedura la plecarea din tara a prim-ministrului?

Procedura e simpla. 1. Premierul anunta guvernul ca pleaca si numeste un inlocuitor. Nu poti sa pleci trei zile fara sa lasi inlocuitor care sa raspunda. Iar el trebuie cunoscut public. 2. Premierul il informeaza pe presedinte. Nu cum zice Ponta - presedintele stia pentru ca stie SPP unde sunt eu. Faptul ca premierul pleaca alandala trei zile, e tot o chestiune a statului de drept.

Urmeaza alegeri europarlamentare, se anticipeaza o prezenta scazuta, lumea e dezinteresata de subiect. De ce ar trebui sa fie interesata si sa vina la vot? De ce e important un europarlamentar?

Legislatia europeana, votata de europarlamentari, le afecteaza oamenilor viata de zi cu zi, chiar daca nu isi dau seama. De exemplu, libera circulatie a fortei de munca poate intalni multe obstacole. Recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale nu este inca unitara la nivelul UE. Trebuie sa ajungem la inlaturarea acestui obstacol tehnic, nu politic.

Sau alt exemplu, Romania plateste astazi unul dintre cele mai mari preturi pentru gazele naturale importate, pentru ca avem o singura sursa de import - Rusia, care practica preturi diferentiate pentru diferite tari. Romania vorbeste de liberalizarea pietei la gazele naturale, e impropriu cat timp in tara ai doi producatori si o singura sursa de import. Este necesara o piata unica a energiei in UE. Din aceasta cauza nu putem vorbi de un pret de piata al gazului natural. Un europarlamentar contribuie la legislatia pentru crearea acestei piete unice.

Deci legislatia interna e determinata de legislatia adoptata de PE?

O buna parte. Ganditi-va la regulile privind protectia consumatorului, adoptate de PE, ce impact au. Sau reglementarea tratamentului medical in strainatate, stabilita foarte clar. Se discuta foarte mult daca UE trebuie sa scoata o reglementare privind gazele de sist. Daca va da o directiva, aceasta va trebui respectata. Romania e restanta la aplicarea multor asemenea directive.

Si ce se intampla cu ele?

Avem termene, avem bani alocati. Daca tot nu le respectam, pana la urma noi platim. In toate clasamentele europene, pe diferite domenii, suntem fie in a doua parte, fie la mijloc. Asta inseamna mediocritate. De fapt, UE ne roaga sa iesim din mediocritate.

De ce am intrat in UE? Pentru ca la un moment dat sa avem si noi standardul de viata al tarilor dezvoltate din UE. Ca PIB raportat la locuitor, suntem la 50% din media europeana. Cum ajungem la media europeana? Asta este obiectivul strategic. Multi spun ca nu mai avem un astfel de obiectiv dupa intrarea in UE si NATO. Asta e proiectul de tara: la cat timp putem ajunge la nivelul mediu al UE, nu numai din punct de vedere al PIB/ locuitor, ci si ca nivel de viata?

Galerie foto

  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan

Arhiva

Calendar Parlamentar