Conferinţǎ la nivel înalt, Brussels


 

Theodor Stolojan, în capacitatea sa de Vice-preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare din Parlamentul European, a participat luni 2 decembrie la Bruxelles la o reuniune de nivel înalt, în prezenţa unor reprezentanţi ai parlamentelor naţionale, a Preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy şi a comisarilor europeni Michel Barnier şi Antonio Tajani. Europarlamentarul român şi-a concentrat interveţia în jurul a doua subiecte: 1. Semestrul European şi responsabilizarea parlamentelor naţionale  şi 2. Inovarea şi industria. 

 

  1. Semestrul European si responsabilizarea parlamentelor nationale

Referitor la prima tematicǎ, reamintind întâlnirile repetate avute de membrii Comisiei pentru Afaceri Economice şi Monetare din Parlamentul European cu reprezentanţii comisiilor omoloage din parlamentele naţionale, Theodor Stolojan a punctat câteva constatǎri.

 

Astfel, s-a descoperit cǎ în cele mai multe State Membre, parlamentele naţionale sunt implicate în elaborarea bugetului doar într-o etapǎ finalǎ: de obicei în toamnǎ, când guvernul înainteazǎ parlamentului proiectul de buget. Totuşi, arhitectura Semestrului European - unul din instrumentele principale ale Uniunii Europene pentru coordonarea politicilor economice şi bugetare elaborate la nivelul Statelor Membre - cuprinde o etapǎ intermediarǎ, prevazutǎ a avea loc în luna aprilie a fiecǎrui an, când guvernele Statelor Membre sunt invitate sǎ prezinte Comisiei Europene Programele de stabilitate şi convergenţǎ şi, respectiv, Programele Naţionale de Reformǎ. În ciuda unor consultǎri întreprinse în câteva State Membre, nu s-a putut identifica însǎ o implicare clarǎ şi coerentǎ a parlamentelor naţionale la nivelul acestei etape.

 

Importanţa acestei etape intermediare rezidǎ în aceea cǎ substanţa proiectului de buget ce urmeazǎ a fi elaborat şi prezentat în toamnǎ de cǎtre guvern îşi are originea în programele de convergenţǎ, stabilitate şi în programele naţionale de reformǎ. De aceea, Theodor Stolojan a fǎcut apel la reprezentanţii parlamentelor naţionale pentru a susţine implicarea lor activǎ în evaluarea timpurie a programelor de convergenţǎ şi stabilitate, cât şi a programelor naţionale de reformǎ. În caz contrar, evaluarea economicǎ elaboratǎ ulterior de Comisia Europeanǎ şi recomandǎrile ce ar trebui sǎ se regǎseascǎ în proiectul de buget din toamnǎ riscǎ sǎ se facǎ în absenţa unor contribuţii utile ale parlamentarilor respectivelor State Membre.  

 

 

  1. Inovarea si industria in Europa

Premergǎtor expunerii privitoare la stadiul şi perspectivele industriei europene în contextul accentului pus pe inovare, Theodor Stolojan a argumentat celor prezenţi cǎ lecţia învǎţatǎ în timpul crizei economice şi financiare reflectǎ faptul cǎ Statele Membre cu o puternicǎ bazǎ indistrialǎ s-au comportat mult mai bine decât cele cu o bazǎ industrialǎ slab dezvoltatǎ.

 

Noul context mondial a creat premisele unei oportunitǎţi pentru reînnoirea bazei industriale din Europa, iar instituţiile Uniunii Europene au elaborat o serie de documente privitoare la indistria şi inovarea în UE – inclusiv recentul program de cercetare şi inovare al Uniinii pentru urmǎtoarea perioadǎ de programare financiare; de exemplu Horizon 2020 - relevǎ o atenţie deosebitǎ acordatǎ viitoarei baze industriale din Europa şi o leagǎ de inovare.

 

Apreciind importanţa apropierii inovǎrii de sectorul industrial, Theodor Stolojan a atras totuşi atenţia asupra riscului de pierdere din vedere a dinamicii din industria grea din Europa. Mai precis, acesta a afirmat cǎ transformǎrile se vor produce gradual, cǎ ponderea celor mai noi tehnologii va fi una redusǎ în fazele incipiente, iar marile întreprinderi ce funcţioneazǎ cu tehnologii clasice vor continua sǎ ocupe un segment de piaţǎ dominant. 

 

Astfel, problemele acestora legate de competitivitate, de menţinerea sau intrarea pe noi pieţe, de costurile de re-tehnologizare etc. vor trebui abordate în continuare atât la nivel naţional, cât şi comunitar. Aceastǎ perspectivǎ este împǎrtǎşitǎ şi de reprezentanţii celor mai importante companii private producǎtoare de oţel din Europa. Aceştia exprimǎ o nevoie realǎ de schimbare în Europa şi înţeleg sǎ susţinǎ iniţiative menite sǎ conducǎ la scǎderea emisiilor cu efect de sera, la eficientizarea luptei împotriva schimbǎrilor climatice etc. Însǎ îşi exprimǎ îngrijoarea cu privire la posibilitatea menţinerii respectivelor întreprinderi pe piaţa europeanǎ în condiţiile unor mǎsuri mult prea rapide şi mult prea ambiţioase ale autoritǎţilor europene.   

 

Aceastǎ problemǎ tinde sǎ se acutizeze pe fondul lipsei de mǎsuri similare luate la nivel mondial de alte state puternic industrializate, ceea ce poate periclita ireversibil activitatea întreprinderilor de pe continent, ce riscǎ sǎ-şi  diminueze din competitivitatea şi avantajele strategice pe care înca le mai au. Existǎ astfel riscul ca industrii precum cea siderurgicǎ sǎ nu se mai poatǎ susţine în Europa.

 

În încheiere, Theodor Stolojan a afirmat cǎ Europa are nevoie de o bazǎ industrialǎ puternicǎ şi cǎ gǎsirea celor mai bune soluţii depinde de surmontarea diferenţei calitative ce separǎ   dezbaterea şi stragiile europene de cele  din SUA şi Marea Britanie.

 

 

Galerie foto

  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan
  • Theodor Stolojan

Arhiva

Calendar Parlamentar